Filed under: Leonardo Da Vinci is the barman of the club | Tags: 12, Leonardo Da Vinci is the barman of the club
Tolstoi spunea in tratatul sau despre arta ca arta trebuie sa “te contamineze” si daca reuseste sa faca asta poti sa zici ca mesajul respectiv este cu adevarat artistic iar daca contaminarea te acapareaza si te pune pe ginduri si te face sa nu poti dormi noptile gindindu-te la actul artistic, inseamna ca ai fost “contaminat” de-a binelea.
In toamna anului trecut am cumparat un DVD cu ultimul film realizat de Nikita Mihalkov – filmul 12. M-a costat peste 100 de lei dar a meritat. Oricum, m-am saturat de filmele de calitate proaste copiate de pe internet. Pentru filme bune merita sa platesti. Filmul a aparut in cinematografe in septembrie 2007. Producerea sa a costat 2 mln. 500 mii de dolari iar incasarile au constituit circa 7 mln. de dolari. In curind acest film va fi difuzat de ORT asa ca cei care nu l-au vazut au ocazia sa-l vada si sa se delecteze cu un film maret.
Am vazut de citeva ori acest film. De fiecare data e la fel dar altfel. Este naucitor ca in epoca filmelor prostesti care ruleaza si ruleaza apar din cind in cind capodopere imense. N-am sa vorbesc despre palmaresul acestui film caci, probabil, multi cunosc ce premii a luat si cite laude a primit.
Filmul e naucitor, socant, dramatic, trist, comic. Filmul e extrem de divers. Este ca o oglinda in care ne putem vedea sufletul asa cum este el. Lictia filmului 12 este ca viata este mult mai complicata decit putem crede si doar de alegerea noastra depinde cum traim si ce se intimpla cu lumea din jurul nostru. Noi suntem cei care alegem si fiecare din noi este raspunzator pentru ceea ce face si pentru ceea ce nu face. Este un film despre triumful binelui si importanta sa pentru existenta unei umanitati durabile.
Putem sa alegem sa traim in cel mai oribil infern pe care nici nu ne putem sa-l imaginam. Putem sa alegem sa locuim undeva in padure, intr-o casa modesta si in liniste. Dar putem sa alegem sa locuim la etajut 73 al unuui zgirie-nor din New York. Nimeni nu alege pentru noi. Noi alegem, iar daca avem impresia si ne spunem ca cineva alege pentru noi, ne inselam caci daca ne spunem asa ne consolam ca sa nu recunoastem ca, de fapt, noi am ales ca altcineva sa aleaga pentru noi.
Cu siguranta am sa ma uit iar si iar la acest film. Poate chiar si azi am s-o fac. Este un film care trebuie sa fie vazut de toata lumea. Cel putin, asa cred eu. E alegerea mea de a spune acest lucru.
Oare cum s-ar simti un om care sta inchis undeva intr-o celula rece, umeda si murdara daca ar vedea acest film? Ce se va gindi el despre alegerea sa? Se va gindi el oare ca a facut o alegere gresita? Probabil nu. Se va gindi ca toata lumea e vinovata pentru ce i sa intimplat lui numai nu el. I-si va aprinde o tigara cu iarba si se va gindi ce sa faca ca sa mai faca rost de inca una.
Vizonati neaparat filmul 12.
