De fiecare dată cînd apare o nouă ediție a Barometrului Opiniei Publice, în primul rând mă uit la preferințele moldovenilor în materie de media și apoi la alte compartimente. De această dată cel mai mult mi-a atras atenția tabloul statistic ce se referă la consumatorul de carte.
Desigur și celelalte compartimente ale studiului sociologic sunt importante și, negreșit, merită analizate. Insă despre politică, alegeri, vectori, temeri și alte lucruri se va vorbi destul în media. Despre consumatorul de carte mai puțin. Asa că mi-am zis de ce să nu fac o mică analiză, așa cum ma duce capul, despre cititorul moldovean.
8% din moldoveni citesc zilnic. 10% – de câteva ori pe săptîmână. 11% – de câteva ori pe lună. 8% – o dată pe lună. 60% – deloc în ultimile trei luni. 4% – NȘ/NR. Acestea sunt cifrele, potrivit datelor din studiu, ce se referă la faptul cât de des cetățenii Republicii Moldova citesc cărți.
Cifrele arată că avem o predilecție minimă pentru carte. În schimb, potrivit studiului, preferăm să ne tolănim în fața televizorului și, mai nou, tot mai mult utilizăm Internetul. Cititul nu este o ocupație la fel de simplă precum este vizionarea unei emisiuni la tv sau să dai un like și să scrii un comentariu în rețelele sociale. A citi nu este ușor. Trebuie un oarecare efort. Alegem ce este mai simplu.
Femeile citesc mai mult decât bărbații. 19,9% și respectiv 14,2%. Femeia a fost ținută departe de carte mii de ani. De vre-o trei secole încoace lucrurile ușor s-au schimbat. Insă sper să nu ajungem să auzim la gradiniță sau la școală copii care î-și spun unul altuia că cititul este o chestie femeiască sau bărbătească.
Cel mai mult citesc locuitorii de la orașe. Astfel 26,9% din cei din mediul urban citesc cărți și doar 9,3% din cititori locuiesc în mediul rural.
Există mitul care spune că cei de la oraș nu prea au ce face și din acest motiv, unii din ei, mai stranii, mai și citesc. Iar cei de la sate au foarte multe treburi și nu au timp pentru lectură. Poate acum 20-30 de ani așa și era. Insă în zilele noastre, dacă ne uităm că în sate din an în an tot mai multe loturi de pământ sunt lăsate în voia sorții, nu putem spune că motivul potrivit căruia sar munci mult la sat, este unul care explică de ce se citește mai puțin în mediul rural. Se vede că sunt și alte motive.
Vârsta își spune și aici cuvîntul. Cel mai mult citesc cei care au o vârstă cuprinsă între 18 și 29 de ani – 22,7%. Urmează cei care au între 30 și 44 de ani – 20,2%. După care cei ce au de la 45 la 59 de ani – 11,5%. La final sunt persoanele ce au 60 de ani până la infinit (+ ani, se arată în studiu) – 12,2%.
Când ești tânăr, curios și dornic de cunoștințe mai și citești. Treptat, apar griji, nevoi, probleme, treburi, chestii și se citește mai puțin. Este însă înteresant că unele persoane după ce ies la pensie, cum se spune, se apucă de citit pentru că au mai mult timp liber și trebuie să-și găsească o ocupație sau poate vor să reucupereze ceva ce le-a scăpat în tinerețe.
Și naționalitatea contează. 15,3% din cei care spună că sunt de naționalitate Moldovean/Român (autorii studiului ne spun ca ar fi o asemenea naționalitate) citesc. Cei de naționalitate rusă citesc în proporție de 31,1%. Ucrainenii – 26,1%. Alte naționalități -18,6%.
Cei care au naționalitatea Moldovean/Român citesc mai puțin decât cetățenii de alte naționalități. În acest context, de obicei, se spune că moldovenii nu se trag la carte, ca asta a spus-o încă Dimitrie Cantemir etc. Este un alt mit despre moldoveni. Un studiu publicat despre cei care citesc în țara vecină, România, arată că 23,1% din români citesc zilnic. Ceea ce în opnia mea este o cifra destul de semnificativă. În schimb, doar 8% din persoanele care sunt de naționalitate Moldovean/Român spun că citesc zilnic. Ceva nu se leagă. Pe un mal al Prutului se citește cu mult mai mult decât pe alt mal. Deci, ideia precum că nu ne-am trage la carte este dubioasă. Altele sunt motivele din cauza carora citim puțin. Culturile ne sunt diferite și multe alte lucruri difera pe un mal și pe alt mal al Prutului.
Cei care au un nivel înalt de educație citesc în proporție de 34,8%. Nivel mediu de educație -12,9%. Nivel scăzut – 10,0%.
Cunoașterea este un drog. Cei care au un nivel înalt de educatie au o mai mare sete de cunoaștere decât cei care nu au fost pe băncile universitatere pentru că este o pornire care vine din obișnuința de a apela la o carte. Dacă obișnuința este mare și îți mai și place, devii un captiv al cărții.
Ai carte ai parte. Cel mai mult citesc oamenii care au un nivel socio-economic ridicat – 32,8%. Cei care au un nivel mediu citesc în proporție de 13,9%. Nivel scăzut -8,0%.
În Moldova cartea este relativ scump dacă ne uităm la veniturile populației. Accesul la carte este un apanaj al oamenilor care au ceva mai mult în buzunare. Întrebarea aici este de fapt ce impact are cititul asupra situației noastre materiale. Ne ajută cititul să fim mai înstăriți sau nu?! Statistica spune ca ar avea un impact asupra situației materiale. Deci cititul contează.
La final ar fi de adăugat că de fapt nu are nici o importanță dacă citim noi sau nu. Până la urmă cititul este o activitate la care apelăm din varii motive care ne privesc. Cititul nu este nici la modă, nici cool, nici necesar, nici obligatoriu sau nu mai știu eu cum. Este o activitate ca oricare alta. Gradul de predilecție spre lectură al unei societăți reflectă stilul de viață al acestei societăți și nimic altceva.
Când mă gândesc la citit, la cultură în general și aud repreoșuri sau critici la adresa moldovenilor precum că nu citesc mult, ma gândesc la alte popoare care au fost și sunt dezvoltate cultural, la națiuni unde sa citit mult, unde oamenii aveau în case sute și mii de cărți însă după ce ieșiau de după pragul casei comiteau cele mai îngrozitoare crime ale umanității. Mult mai preferabilă este o societate simplă, umană unde nu se citește mult, unde se face puțină cultură decât o societate în care se citește mult, se face cultură multă dar se ajunge la degradare și sălbăticie. Și aici, mijlocul este cel de aur. Cam atât am avut de spus. Dar desigur încă ar mai fi foarte multe lucruri de adăugat. Insă și așa am scris prea mult pentru un post pe un blog.

Datele sunt ilustrate de Barometrului Opiniei Publice dat publicității la 16 noiembrie 2011. Studiul a fost realizat de Centrul de Investigații Sociologice și Marketing CBS-AXA și gestionat de Insititutul de Politici Publice, cu sprijinul financiar al Fundației Soros. Sondajul a fost efectuat în perioada 22 octombrie – 6 noiembrie 2011, pe un eșantion de 1113 persoane din 99 de localități, eroarea maximă fiind de +/- 3%.